După ce unele state membre, printre care Italia, Germania și Polonia, au refuzat interzicerea motoarelor termice din 2035 în Europa, ieri miniștrii energiei din țările UE au ajuns la un acord, dându-și aprobarea definitivă la interzicerea vânzării mașinilor pe benzină și a celor diesel începând cu anul 2035.
Un acord care a văzut înfrângerea substanțială a Italiei, pusă la colț de Germania, care a reușit să-și prevaleze interesele sale față de cele ale Romei.
La început, de fapt, Berlinul s-a oprit să aprobe regulamentul, insistând să aprobe vânzarea de mașini alimentate cu combustibili sintetici (e-fuel) în care companiile germane investesc de ani de zile.
Roma, pe de altă parte, s-a opus, deoarece dorea ca biocombustibilii să fie incluși printre combustibilii verzi, așa cum se prevede în scutirea pentru combustibilii neutri decretată de articolul 11 din regulament.
În cele din urmă, Germania și-a atins scopul și a dat undă verde acordului, în timp ce biocombustibilii au rămas în afara acordului, lăsând Italia cu gura uscată.
Regulamentul, un pilon al planului „Fit for 55” al Comisiei Europene, a fost prezentat de executivul european pe 14 iulie 2021.
La 14 februarie 2023, Parlamentul a dat aprobarea definitivă și aprobarea finală a Consiliului, cu excepția faptului că pe 28 februarie Italia a votat împotriva regulamentului împreună cu Germania.
Cu toate acestea, Germania a reușit să smulgă introducerea combustibililor sintetici de la Comisie, sub amenințarea de a respinge întregul pachet.
Bruxelles, fără a modifica regulamentul, a promis, așadar, o declarație atașată pentru o recunoaștere clară a combustibililor sintetici și o propunere legislativă, cu un act delegat, care va ajunge în toamna anului 2024.
Prin urmare, acordul urmărește să garanteze că și după 2035 pot fi comercializate mașini cu motor cu ardere internă, cu condiția, totuși, să utilizeze numai combustibili e-fuels (combustibili ecologici), adică combustibili sintetici cu impact zero în locul celor tradiționali.
În ceea ce privește procesul tehnic de producere a electrofuels, acesta constă în electroliza apei, care urmează să fie efectuată folosind exclusiv energie din surse regenerabile, în vederea obținerii hidrogenului.
Acesta din urmă este apoi amestecat cu CO2 captat din aer, permițând crearea unui combustibil lichid adecvat pentru a fi ars în interiorul motoarelor cu ardere internă.
Chiar și consumul de e-fuels (e-combustibili), așadar, produce CO2 care, însă, din punct de vedere al neutralității climatice, este compensat de ceea ce trebuie captat și reutilizat pentru producerea lor.
Pe de altă parte, combustibilii sintetici solicitați de Germania sunt, de asemenea, critici, nu doar din punct de vedere al costurilor ridicate, ci și din punct de vedere al impactului asupra mediului.
Dacă este adevărat, de fapt, că fac posibilă eliminarea emisiilor de particule și elimină aproape în totalitate emisiile de dioxid de carbon, ele au un impact mare din punct de vedere al apei fiind de fapt necesari doi litri de apă pentru a obține un litru de combustibil sintetic!
Conform unor studii, costul final actual ar ajunge la zece euro pe litru. Cost care, potrivit susținătorilor tehnologiei, ar putea fi redus datorită producției pe scară largă.
Totuși, potrivit lui Markus Duesmann, proprietarul Audi (grupul Volkswagen), carburanții sintetici „nu sunt destinați să joace un rol semnificativ în sectorul auto de larg consum pe termen mediu”, ci vor fi folosiți cel mult pentru mașinile de lux.
Pentru Italia, excluderea biocombustibililor este o înfrângere, întrucât de-a lungul anilor Peninsula a dezvoltat competențe și investiții în acest domeniu care ar putea fi exploatate în contextul tranziției energetice în beneficiul economiei naționale.
În caz contrar, cu excepția unei conversii complete și foarte costisitoare a întregului sector, sectorul auto ar putea avea dificultăți să supraviețuiască.
Acesta din urmă reprezintă 13% din PIB-ul țării și asigură 250.000 de locuri de muncă!
Potrivit cercetării Uilm-Està, tranziția ecologică va avea un impact important asupra sectorului, punând „până la 120.000 de muncitori în pericol”, pentru că dacă un vehicul tradițional cu motor cu ardere internă este compus din 7.000 de componente, unul electric ajunge la maximum 3.500/4.000, deci este de așteptat ca „40-45% dintre italienii angajați să fie afectați de trecerea la electricitate”.
La rândul său, guvernul a declarat încă deschisă bătălia pentru biocombustibili:
„jocul biocombustibililor nu este deloc pierdut. Demonstrăm că până și biocombustibilii respectă emisiile zero!
Dacă o tehnologie atinge obiectivele pe care ni le-am propus, acea tehnologie poate fi folosită”, a spus Giorgia Meloni (premierul Italiei) la sfârșitul ultimului Consiliu European.
Povestea privind reglementarea tranziției la mașinile electrice arată ponderea redusă a Romei în birourile europene din cauza lejerității cu care partidele și guvernele și-au ales de ani de zile reprezentanții Parlamentului UE, dar și modul în care indiferența marilor grupuri industriale naționale de automobile afectează sectorul!
Familia Agnelli, de exemplu, a transferat demult atât producția, cât și sediul social în străinătate, abandonând țara și soarta ei chiar și în sediul UE, neavând niciun interes de apărat pe teritoriu.
Din punct de vedere al producției, transferul fabricilor în străinătate a fost avantajos în ceea ce privește reducerea costurilor, în timp ce holdingul a fost transferat în Olanda din cauza poverii fiscale mai mici.
În orice caz, rezultatul este că Italia nu poate să-și apere interesele în cadrul Comunității în beneficiul deplin al Germaniei, mulțumită și mai ales complicității clasei conducătoare care de ani de zile a permis consolidarea acestui mecanism.
Din cele 27 de state membre UE doar Polonia a votat împotriva acestei legi. Italia, România și Bulgaria s-au abținut cu prilejul votului din rândul miniștrilor europeni ai Energiei reuniți la Bruxelles!
Italia nu este mulțumită de măsura aceasta însă se abține la vot! Incredibil cum își doresc unii să schimbe deciziile prin abținere la vot!
Încă odată Polonia ne dovedește că știe să-și apere interesele și să rămână coerentă în deciziile luate la nivel european.
De la interzicerea vânzării automobilelor pe benzină și diesel, până la planul orașelor de 15 minute este doar un pas. Să nu credeți că sunt simple coincidențe, planul dregătorilor mondiali este clar și va fi bine aplicat!
UE se pare că a ajuns un teritoriu de test al bolnavilor acestei planete! Oare marii poluatori ce vor face în acest timp? SUA, China, vor aplica aceleași măsuri?
Sursa: lindependente.online
Adaugă comentariu