După adoptarea euro ca monedă oficială la 1 ianuarie, prețurile în Croația au crescut cu până la 50% la toate bunurile primare, începând cu produsele alimentare, stârnind proteste din partea cetățenilor și distrugând turismul local, care a fost întotdeauna încurajat pentru prețurile avantajoase pe care le oferea față de orașele italiene din apropiere.
Astfel, entuziasmul inițial al autorităților croate pentru intrarea în zona euro se ciocnește acum de realitatea faptelor: pâinea a trecut de la 2,50 euro la 4,50 euro, uleiul de la 7 la 13 euro, calamari congelați de la 4,50 la 7,80 euro și cafeaua s-a dublat de la unu la doi euro.
Chiriile camerelor au crescut cu 30%, costul mediu al restaurantelor a trecut de la 35 la 50 de euro, în timp ce costul achiziționării unui apartament, în decurs de un an, a crescut cu 100%.
O situație care a nivelat diferența de prețuri dintre stațiunile turistice croate și italiene, permițând celor din urmă să concureze în „condiții egale”.
Cauzele creșterii sunt numeroase, printre care cursul nefavorabil Kuna-euro, creșterea ratelor dobânzilor de către BCE, inflația globală generalizată, dar și speculațiile lanțurilor comerciale și ale producătorilor care, profitând de schimbul valutar, au făcut ca prețurile să crească nejustificat.
Deja în ianuarie se întrunise ministrul croat al Economiei Filipovic, a convocat o întâlnire la Ministerul Economiei cu reprezentanții asociațiilor comerciale și directorii celor mai mari lanțuri de retail din Croația din cauza faptului că retailerii ar urma să majoreze prețurile produselor la începutul noului an.
Scopul a fost „protejarea consumatorilor de creșteri nejustificate de preț”.
Ministerul Economiei a confirmat neoficial că a convocat întâlnirea deoarece unele lanțuri au implementat prea liber conversia kunei (HRK), vechea monedă croată, în euro, avertizând că statul nu o va tolera.
Lucrurile s-au dovedit însă altfel, iar creșterea prețurilor a crescut vertiginos în perioada cu cel mai mare aflux turistic.
La baza majorărilor se află și supunerea hotărâtoare la dictările politicii monetare ale BCE ceea ce obligă ţările să transfere puterea de a crea bani şi de a stabili ratele dobânzilor către institutul de la Frankfurt.
Politica agresivă de majorare a dobânzilor întreprinsă de BCE în iulie 2022, trecând de la 0% în 2022 la actualul 4%, ar putea avea doar un impact negativ asupra întregului sector economic.
Ceea ce nu s-ar fi întâmplat dacă Zagrebul și-ar fi păstrat moneda.
„Ceea ce am avertizat se va întâmpla, iar ceea ce s-a întâmplat în Italia și Slovenia se întâmplă acum și aici.
Consumatorii spun că pâinea din brutării, care înainte costa 7 kuna, costă acum 1 euro, iar la fel și țigările de la chioșcul Tiska, care au crescut în medie de la 30 la 40 de lipa”, a declarat Ana Knežević, președintele Asociației Croate pentru Protecția Consumatorului (HUZP).
Deși consecințele adoptării monedei unice de către Zagreb au fost ușor de înțeles, premierul croat, Andrej Plenković, a fost entuziasmat de adoptarea monedei unice, atât de mult încât a fost imortalizat în timpul unui prânz cu Ursula von der Leyen în timp ce zâmbea fluturând bancnotele BCE.
Pe lângă cursul de schimb nefavorabil, chiar și în acest caz este ușor de găsit analogii cu cazul italian când, la momentul adoptării monedei unice, premierul de atunci, Romano Prodi, spunea că:
„Cu euro vom munci cu o zi mai puțin, câștigând de parcă am mai fi muncit o zi” (ca să întelegem cum am fost mereu mințiți).
Date raportate de Bloomberg Economics care neagă totuși declarațiile fostului premier, menționând, printre altele, că în 2019 PIB-ul italian pe cap de locuitor a fost la același nivel ca în 1999 și că producția industrială s-a situat în continuare cu 22% sub nivelurile maxime atinse în 2007!
Cu toate acestea, politicienii croaţi au ales să calce pe urmele italienilor, poate pentru a face parte dintr - o elită pe cât de puternică şi ambiţioasă, pe atât de deconectată de realitate.
Croația ar putea pierde unul dintre cele mai mari puncte forte: competitivitatea prețurilor în comparație cu stațiunile italiene, ceea ce o face o destinație populară pentru mulți turiști străini, inclusiv germani, austrieci, elvețieni, polonezi și italienii înșiși.
Dar repercusiunile asupra comerțului și turismului în mica țară balcanică ar putea fi doar începutul.
Sursa: lindependente.online
Adaugă comentariu