Sper să aveți răbdarea necesară să citiți, căci în angrenajul lumii actuale, atât de invadat de informații antagoniste, de acțiuni uneori absolut dezechilibrate, de semne de întrebare la care nu le găsim răspunsul și de incertitudini ale zilei de mâine, ne situăm uneori la limita a doua lumi, în care cu greu mai găsim limita adevărului și realitatea către care ne îndreptăm sau se vrea a ne îndrepta cumva.
De ce spun toate acestea? Pentru că permanent pare, la nivel mental, că suntem bombardați cu informații care mai de care mai diverse și cărora li se dă o profunzime a acceptabilității și a valorii de adevăr, fiind de multe ori asociate cu aspecte aparent pozitive, fiind astfel pusă în ansamblu format, acea aura pozitivă aparent benefică, pe întreaga construcție realizată așa.
Aproape că uneori nu ne vine să credem, ce se vrea implementat subliminal ca și concepte, în modul de educație umană.
Voi lua în rândurile ce urmează, câteva exemple, pentru a înțelege la ce anume se referă analiza mea și ce anume a determinat scrierea acestui articol.
Zilele trecute am citit articolul al cărui link vi-l pun la dispoziție și pe care, dacă veți avea disponibilitatea să îl parcurgeți, posibil să acceptați să-l analizați și din punct de vedere al aspectelor pe care le voi menționa. Acesta este:
https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/social/studiu-copiii-care-mint-au-un-creier-sanatos-psiholog-minciunile-albe-au-un-rol-social-2207947?fbclid=IwAR032W6wHoTtaYi4KaolGJwkO4gNFNMFmZ4qErtll8YcL5Yz0LkUBBzkoKs
Așadar, dacă l-ați citit cu atenție, probabil că fiecare și-a format propria opțiune ca senzație pe care putea să o lase această citire.
Părerea mea personală parcurgându-l, a fost aceea că ni se sugerează ca fiind benefic, să favorizăm acel mediu propice și să acceptăm cu bucurie, apariția la copiii mici a deficiențelor de sinceritate și adevăr în ceea ce exprimă comportamental la vârste fragede.
În acest sens, cum bine ați văzut, acest articol sugerează că prezența minciunii, a fabulației la copiii mici, ar trebui să fie un aspect apreciat de părinte și nicidecum corectat, el chiar fiind descris ca necesar și pozitiv și ajutând chiar în mod deosebit, la dezvoltare inteligenței, puterii asociative de gândire și a capacității de a se descurca în situații mai dificile copilul, precum și la dezvoltarea bogată a bagajului lingvistic, lucru important se spune, pentru formarea armonioasă mai departe ca adult a acestuia!
Wow! Cu alte cuvinte, acceptarea minciunii, ca formă de adevăr, fără a corecta copilul, este un lucru benefic pentru el în dezvoltare, precum și o formă de recunoaștere și de conștientizare a inteligenței acestuia!
Nu se specifică însă, că odată necorectate aceste lucruri și nespunându-i-se copilului că adevărul e cel mai important lucru, și de fapt admirând modul în care copilul îl ascunde, mințind, nu facem decât să-i dezvoltăm abilitatea de a minți, lucru greu sau aproape imposibil apoi, de a mai putea fi corectat, dând greutatea necesară a valorii adevărului, când triumful minciunii din punct de vedere comportamental, la copil deja este asigurat.
E ușor de văzut că, prin astfel de articole, se vrea parca o anume accentuare, pe nesimțite cumva, de creare a unei confirmări că minciuna este ceva acceptabil și că, mai mult, ea reprezintă o manifestare a unui prag superior de dezvoltare a inteligenței.
Se poate ajunge astfel ușor, să apreciem minciuna și oamenii care o folosesc, ca având și reprezentând o inteligență accentuată, iar minciuna să nu mai fie astfel incriminată, ci o variantă aleasă și folosită zice-se de oamenii inteligenți, pentru a ieși din situații mai delicate.
Astfel, expresia ,,ce mincinos ești" să ajungă să devină ,,ce inteligent ești, ce soluție bună ai găsit să rezolvi problema mințind în felul în care ai făcut-o", lucru ce mi se pare extrem de periculos în ceea ce privește acest aspect ca impact social la nivel interuman, precum și la nivel general în societate.
Va exista riscul să ajungem să se spună că oamenii care nu știu să mintă, sunt lipsiți de inteligență, aceasta fiind apoi o cale simplă, pentru a putea anihila complet acțiunile celor care vor fi pentru apărarea acestei valori morale legată de corectitudine, sinceritate și a luărilor de poziții în apărarea adevărului, spunându-se poate, în momente cheie, că astfel de luări de poziție și atitudini, există la cei lipsiți de inteligență.
Acesta ar putea fi efectul unor astfel de articole, dacă conștiința și inteligența umană nu ar funcționa cu adevărat, pentru a nu putea să cădem în așa ceva.
Lucrul cel mai trist este, că de-a lungul timpului, și în perioadele anterioare și în prezentul actual, aproape permanent au funcționat aceste tipuri de ,,contaminări" la nivel moral, social și relațional.
Exemplele sunt multiple, iar pe rețelele de socializare sunt extrem de multe mesaje de acest fel, care, nu numai de acum, ci de-a lungul timpului, cu mult în urmă, au răsturnat adevăratele valori morale, luându-le astfel locul exact opusului lor și punându-se astfel, un con de umbră asupra adevăratelor valori și principiilor real benefice progresului societăți.
Iată câteva exemple de formulări, care, în simplitatea lor, au anihilat și au limitat exprimarea practic a celor ce aveau ceva de spus la un moment dat și tocmai pentru că au fost astfel reduși la tăcere prin aceste tertipuri de implementari dirijate, nu au făcut-o și, de multe ori lucrurile au căpătat exact drumul nedorit sau cel dorit în direcții negativ să zic așa.
Iată astfel câteva exemple sugestive în acest sens, ca și expresii, la loc de frunte:
-„Nu te pune cu prostul" iar în acest fel, inteligentul a tăcut, pentru a-și demonstra stăpânirea de sine și, astfel, acțiunea și regula, a făcut-o ,,prostul" după cum a vrut.
- ,,Proștii ies întotdeauna în față, inteligenții stau în spate și privesc" sau ,,Tăcerea e de aur", și chiar așa au și făcut și fac de multe ori inteligenții, pentru a-și confirma inteligența prin tăcere și modestie și hotărârile au fost luate și implementate de cei ce anihilau, prin atitudine, reacțiile celor ce puteau spune ceva".
Acestea sunt doar câteva exemple care, dacă erau structurate altfel, erau cu adevărat benefice. Iată un exemplu pentru cele două formulari sesizate anterior, care ar trebui să reprezinte o normalitate de fapt a societății.
În loc de: ,,Nu te pune cu prostul " e necesar a se spune ,,Pune-te cu prostul, explică-i până înțelege, căci altfel e posibil să te ducă pe varianta lui"!
În loc de ,,Proștii ies în față, inteligenții stau în spate și privesc" era necesar ca mesaj de fapt ,,Prostul nu trebuie lăsat în față, că ajunge în mod distructiv să facă regula"!
Și exemplele de acest fel sunt enorm de multe, iar rețelele de socializare, media și nu numai, sunt pline de astfel de alimentări ale psihicului uman în mod distorsionat și, culmea, sunt cu enorm de multe aprecieri astfel de mesaje și se crede puternic în ceea ce transmit ele, fără conștientizarea nocivității lor.
Ce au făcut astfel de mesaje în timp? Exact ce s-a vrut, s-a anihilat normalul și s-a implementat anormalul în multe sensuri și direcții, prin răsturnarea unor lucruri firești, ce au fost puse ușor, ușor jos, prin acest ritm susținut de destructurare în acest fel de manipulare cu acest gen de formulare asociativă, prin care s-au transmis alternativele de alegere a poziției adoptate, țintit pentru impactul dorit, vizavi de alegerile adoptate ca atitudini personale.
Așa au distrus prin mesaje cu substrat adecvat, emoționalul, relaționalul și comunicarea rațională între oameni, reușind să răstoarne astfel, multe din lucrurile cândva frumoase la nivel uman.
O conștientizare e destul de grea a acestor lucruri, dar nu imposibilă, mai ales că vedem cum practic, se vrea o accentuare chiar din ce în ce mai mare a acestui lucru și, pe nesimțite cumva, se dorește să nu mai avem direcția și reperele necesare, pentru ca viața chiar să fie un frumos, trăit cu emoții frumoase, prețuire pentru cei dragi, oameni și viață în general.
ÎN ACEST FEL S-A REUȘIT DIN PĂCATE, CUM BINE UNELE LUCRURI LE VEDEM, IMPLEMENTARA DE-A LUNGUL TIMPULUI, A MULTOR NOCIVITĂȚI, CE APOI AU CĂPĂTAT PUTERE ȘI VALOARE DE ADEVĂR, CA FIIND UN LUCRU POZITIV DENATURAREA SOCIETĂȚII ÎN FELUL ACESTA.
Sunt lucruri la care, gandindu-mă, am considerat a fi necesar să le împărtășesc, ca o îngrijorare a degradării permanente pe care o trăim și în care ca societate, la nivel global cumva parcă, ne rătăcim pe un drum fără de întoarcere, în care conștiința umană, nu mai are parcă puterea necesară să analizeze declinul în care ne aflăm.
Autor: Luisa Parcanschi
Adaugă comentariu