În ultimele zile, cancelarul german Olaf Scholz a întreprins un turneu diplomatic în America de Sud, unde a vizitat, în ordine, Argentina, Chile și Brazilia, întâlnindu-și președinții respectivi.
Printre altele, intenția cancelarului a fost de a consolida și obține ajutorul principalelor națiuni sud-americane în efortul de război împotriva Rusiei și în favoarea Ucrainei.
Cu toate acestea, în timp ce Chile și Argentina au condamnat în mod explicit agresiunea Rusiei asupra unei țări terțe, președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, pe care Scholz l-a întâlnit luni la Brasilia, a menținut o linie independentă, necondamnând în mod explicit Moscova, dar afirmând că responsabilitatea pentru războiul poate fi atribuit ambelor părți.
„Pe de o parte, cred că Rusia a făcut greșeala clasică de a invada teritoriul unei alte țări, așa că Rusia greșește”, a spus Lula reporterilor luni.
„Dar mă tot gândesc că dacă unul nu vrea, cei doi nu se ceartă. Este nevoie de doi pentru a dori pace”, a adăugat el.
Lula a refuzat și cererea lui Scholz de a trimite arme în Ucraina:
„Brazilia nu vrea să aibă nici o participare, nici măcar indirect. Ar trebui să căutăm cine poate găsi pacea între Rusia și Ucraina”, a spus el.
În plus, cancelarul german este primul premier european care s-a întâlnit cu președintele brazilian după realegerea acestuia.
Încercarea germană de a implica cea mai mare țară din America Latină în efortul internațional de sprijinire a Kievului a eșuat așadar!
Lula a spus că Brazilia nu va furniza Ucrainei muniție pentru tunurile antiaeriene Gepard de fabricație germană, așa cum a solicitat Germania.
Președintele brazilian, de fapt, intenționează să acționeze ca un mediator al conflictului, deoarece, după cum a relatat și presa americană Bloomberg:
„Lula, în conformitate cu tradiția politicii externe braziliene, vrea să se prezinte ca un mediator al conflictelor într-o lume multipolară, mai degrabă decât ca un aliat automat al Statelor Unite și al Uniunii Europene”.
Astfel, cel puțin deocamdată, narațiunea acelei aripi media care poate fi atribuită curentului suveran și antiglobalist conform căruia Lula este un pion al elitelor economice și financiare internaționale și un fals protagonist al curentului multipolar internațional condus de BRICS este infirmat.
Potrivit acestei viziuni, Bolsonaro ar fi adevăratul campion anti-establishment: o lectură, însă, care găsește puțină confirmare în faptele și munca politică a fostului președinte, care a favorizat adesea multinaționalele și politicile neoliberale chiar și împotriva intereselor popoarelor indigene.
Președintele socialist a demonstrat până acum opusul a ceea ce susțin anumite cercuri media anti-establishment, menținând o politică autonomă și neutră în problema ucraineană și lansând proiectul pentru crearea unei monede comune sud-americane, care ar putea fi numită „sur” și care ar servi și la reducerea dependenței de dolarul american.
În ceea ce privește criza din Ucraina, Lula ar fi sugerat crearea unui club de țări care doresc să construiască pacea pe planetă:
„Brazilia este dispusă să aducă o contribuție bună. Lumea are nevoie de pace. Un cuvânt care a fost folosit până acum foarte puțin”, a spus el.
Mai mult, el a reiterat că singurul război pe care Brazilia intenționează să îl înfrunte este cel „împotriva sărăciei”.
Mai mult, imediat după declanșarea conflictului, Lula, cu referire la Zelensky, declarase că „acest băiat este la fel de responsabil pentru izbucnirea războiului ca și Putin”.
Întâlnirea dintre Lula și Scholz a avut însă un rezultat pozitiv în ceea ce privește planul de cooperare comercială.
De fapt, cei doi au spus că sunt ocupați cu finalizarea acordului UE-Mercosur în acest semestru. Mercosur este piața comună a Americii de Sud care include și Paraguay și Uruguay:
„Ne vom așeza la masa negocierilor cu cea mai deschisă atitudine posibilă pentru a putea încheia acordul în semestru”, a asigurat Lula, care a mai explicat că, în timpul mandatului său, între anii 2007 și 2010, a fost aproape de a ajunge la un acord care a căzut totuși din cauza înclinației Franței de a-și apăra produsele agricole.
În schimb, Lula a refuzat să se alăture așa-numitului „club climatic” german, un grup de state care ar trebui să-și coordoneze politicile industriale și climatice, spre deosebire de Chile și Argentina.
Cu toate acestea, Brazilia, ca cea mai mare economie a continentului, are mult mai multă influență decât celelalte două națiuni, iar Lula a refuzat în mod surprinzător să se alăture.
Pe de altă parte, în ceea ce privește discursul unui „club de țări” pentru pace, președintele brazilian a subliniat rolul important al Chinei în discuțiile de pace, subiect pe care îl va discuta într-o vizită programată la Beijing în luna martie.
Scholz, așadar, a primit un dublu nu de la președintele brazilian, atât în ceea ce privește ajutorul militar pentru Kiev, cât și pentru aderarea la „clubul climatic”.
În același timp, Brazilia și China, membri ai BRICS, intenționează să promoveze un plan de pace, așa cum atestă declarațiile președintelui brazilian și iminenta sa călătorie la Beijing.
Sursa: lindependente.online
Foto: Palácio do Planalto
Adaugă comentariu