Miniștrii Afacerilor Interne și Apărării, Bratislav Gašić și Miloš Vučićević, au ordonat pregătirea deplină pentru luptă a tuturor unităților Ministerului Afacerilor Interne și ale Armatei Sârbe, la ordinele președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić.
Mai mult, șeful Statului Major al armatei sârbe, Milan Mojsilovic, s-a deplasat de urgență în urmă cu câteva zile la Raska, la granița cu Kosovo, cu scopul de a desfășura trupe.
„Conform ordinului Președintelui Republicii și al Comandantului șef al Armatei și Forțelor Armate ale Serbiei, Aleksandar Vučić, am ordonat pregătirea deplină pentru luptă a tuturor unităților MUP, Jandarmeriei, SAJ și Brigăzii de Poliție cât mai curând întrucât sunt plasați sub comanda șefului Statului Major General și ocupă pozițiile prevăzute în planul operațional”, a spus Gašić într-un comunicat.
Ordinul vine în urma escaladării tensiunii care are loc de câteva săptămâni între sârbii kosovari și instituțiile din Pristina și a fost anunțat deja cu săptămâni în urmă când, în urma arestării unui fost agent sârb al poliției kosovari, locuitorii din partea de nord a orașului Mitrovica, în mare parte sârbi, au reacționat prin ridicarea de baricade și blocaje rutiere.
Autorităţile de la Belgrad consideră legitimă intervenţia armatei în apărarea cetăţenilor sârbi care locuiesc în Kosovo, mai ales după decizia Pristinei de a trimite contingente ale forţelor speciale ale poliţiei naţionale în zona de nord a oraşului Mitrovica.
Mai mult, inițiativa angajării armatei este legitimată de rezoluția Națiunilor Unite 1244 din 1999, conform căreia Belgradul poate desfășura trupe în provincia kosovară pentru maximum 1.000 de oameni cu funcția de a proteja locurile de cult creștin ortodox, frontiera și populația sârbă cu condiția ca contingentul KFOR al NATO să-și acorde aprobarea.
Decizia a fost luată și în urma escaladării protestelor de către sârbii din nordul Kosovo și Metohija, care au ridicat în timpul nopții o nouă baricadă, formată din mai multe camioane încărcate cu pietre și nisip, în partea de nord a orașului Mitrovica în strada Knjaza Miloša, care de la podul de est duce în partea de sud a orașului, din direcția Bošnjačka Mahala către centrul orașului, după cum relatează principalele agenții de presă sârbe.
Condiția necesară pentru înlăturarea baricadelor este eliberarea celor trei sârbi arestați, inclusiv a fostului polițist, precum și retragerea forțelor speciale de poliție din nordul Kosovo.
Mai mult, aflăm vestea unor împușcături care au avut loc în Zubin Potok, una dintre cele patru municipalități majore din nord cu majoritate sârbă, în timpul căreia o patrulă a KFOR, forța NATO din Kosovo, ar fi fost atacată.
Potrivit ziarului Pristina Koha, soldații KFOR letoni au fost atacați, dar nu au fost raportate victime sau răniți.
Potrivit unor surse, împușcăturile au avut loc după ce poliția kosovară a încercat să demonteze una dintre baricadele ridicate acum două săptămâni de sârbi. Tot ieri, însă, a avut loc o ciocnire armată în apropiere de Zubing Potok, cu rafale de foc.
În urma acestor incidente, președintele sârb Alexandar Vucic a convocat o întâlnire urgentă cu premierul Ana Brnabic și liderii militari.
După întâlnirea dintre Vucic și șeful Statului Major al forțelor armate sârbe, Mojsilovic, aflăm că acesta din urmă a plecat de urgență la Raska, un district situat în partea central-sudică a centrului Serbiei la granița cu Kosovo.
Ulterior, armata sârbă a staționat mai multe obuziere cu rază lungă de acțiune în zona de securitate terestră, în apropierea punctului de trecere administrativ Jarinje, după cum au raportat mai multe agenții de presă locale.
„Sarcinile încredințate Forțelor Armate Sârbe vor fi pe deplin implementate și realizate ca atare. Situația este complexă, necesită prezența Forțelor Armate Sârbe de-a lungul liniei administrative, iar în perioada următoare, Forțele Armate Sârbe vor servi drept prag de pace și stabilitate.
Avem toate informațiile în detaliu. Trebuie să știți că măsurile luate și sarcinile primite vor fi îndeplinite pe deplin”, a declarat Mojsilović pentru TV Pink.
Riscul ca tensiunile să conducă la un adevărat conflict armat este, din păcate, din ce în ce mai concret și cauzat și de munca diplomatică de mediere parțială a Uniunii Europene care, nu de puține ori, a susținut Pristina, susținând, sau cel puțin necondamnând, unele mișcări dezbinătoare întreprinse de președintele Albert Kurti, cum ar fi arestarea oficialilor sârbi kosovari care au declanșat protestele.
Confruntările datează din războaiele iugoslave și au continuat în ciuda acordurilor precare la care s-a ajuns în anii 1990, agravându-se odată cu declarația de independență a Pristinei în 2008, nerecunoscută de Belgrad și de o mare parte a comunității internaționale.
Aceștia au fost reaprinși recent de evenimentele legate de obligația reînmatriculării vehiculelor sârbilor kosovari cu numere de înmatriculare din Pristina și se pare că ajung la apogeu, atât de mult încât premierul sârb Ana Brnabic a declarat recent că situația cu Kosovo este „ în pragul conflictului armat”.
Sursa: lindependente.online
Adaugă comentariu