Trecerea de la vehiculele cu ardere la vehiculele electrice pe care Europa, și nu numai, a promis să le ducă mai departe acum și în următorii ani este o veste bună, dar până la un anumit punct.
Estimările spun că în puțin sub zece ani numărul de mașini electrice aflate pe șosea în UE ar putea crește cu aproximativ 38 de milioane de unități, trecând de la actualele 2% la 40%.
O creștere exponențială, concentrată într-o perioadă destul de limitată de timp, care evidențiază interes în sector, deja în 2020 vânzările globale crescuseră cu 43%.
Dar analiza cost-beneficiu a unui proiect sau a oricărei alte intervenții nu poate lua în considerare doar aspectul economic: această metodă s-ar putea dovedi în cele din urmă a fi parțială, contraproductivă și avantajoasă doar pentru unii. Să vedem de ce.
Primul punct: de orice tip, problema este mașina
Luând la valoarea nominală estimările Agenției Europene de Mediu, descoperim că transportul cauzează aproape un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră care se înregistrează în fiecare an pe continentul european.
Dintre acestea, peste 70% sunt generate de deplasările rutiere: mașinile, camionetele și camioanele reprezintă cea mai mare pondere.
Mai exact, mașinile sunt responsabile pentru aproximativ 12% din emisiile totale de CO2 ale UE și vor trebui să scadă cu mai mult de o treime (37,5%) până în 2030 pentru a rămâne în conformitate cu obiectivele stabilite de Acordul de la Paris.
European Green Deal, un set de inițiative politice propuse de Comisia Europeană dintr-o perspectivă „verde”, urmărește atingerea neutralității climatice în Europa până în 2050, care să fie realizată prin reușirea emiterii de carbon mai puțin decât sunt capabile să elimine în mod natural pădurile și oceanele din atmosferă. Pentru a realiza acest lucru nu există o singură cale, o soluție globală fără obstacole.
Este adevărat că țările UE fac investiții mari pentru a încuraja trecerea la electricitate și, de asemenea, este adevărat că emisiile de CO2 ale mașinilor electrice sunt de aproximativ trei ori mai mici decât cele ale echivalentelor pe benzină sau diesel, pe tot parcursul ciclului de viață al vehiculului.
În ultimul său raport privind schimbările climatice și calitatea aerului, AEE (Agenția Europeană de Mediu) a reiterat că mașinile electrice sunt preferabile mașinilor pe benzină sau diesel:
„spre deosebire de unele îndoieli și incertitudini exprimate de avizul publicat cu privire la beneficiile ecologice ale mașinilor electrice, știința este din ce în ce mai clară în acest sens” afirmă fără îndoială în interior.
Avantaje care pentru Agenție rămân și cu mixul energetic utilizat în prezent în Europa, care include încă o cantitate mare de energie electrică produsă din cărbune.
Desigur, dacă în viitor furnizarea de energie electrică utilizată pentru producerea și exploatarea mașinilor electrice este obținută în principal din surse regenerabile, beneficiile se vor multiplica.
AEM spune că acesta este cel mai mare factor care influențează performanța energiei electrice în ceea ce privește mediul și sănătatea.
Este electricitatea cu adevărat durabilă?
Dar dacă, pe de o parte, înlocuirea vehiculelor cu ardere cu cele electrice ar face parte din programele ecologice ale Comisiei, pe de altă parte, apar deja câteva probleme critice pe care nu le putem ignora, cum ar fi: cantitatea de litiu necesară pentru a satisface cererea.
Cercetările realizate de Climate and Community Project și de Universitatea din California, publicate în exclusivitate de publicația The Guardian, au arătat că, dacă americanii, de exemplu, continuă să-și folosească mașina la ritmul actual, până în 2050 numai Statele Unite vor avea nevoie de triplu cantitate de litiu (componenta esențială a motorului electric) disponibil în prezent pentru întreaga piață globala.
Cu consecințe dezastruoase pe mai multe fronturi, în special pentru popoarele indigene, exploatarea frenetică a litiului le-ar submina rezervele de apă și hrană, biodiversitatea locurilor pe care le locuiesc și ar duce la deturnarea terenurilor pe care le dețin și pe care le îngrijesc.
Prin urmare, este clar că nu este suficient să treci de la un tip de mașină la altul. Presupunerea este că în primul rând, și inevitabil, trebuie să ne reducem dependența de mașini!
Studiul reiterează că trecerea la vehicule electrice alimentate cu baterii cu litiu va agrava inegalitățile de mediu și sociale cu consecințe evidente deja în următorii treizeci de ani, „și ar putea chiar periclita ținta de încălzire globală de 1,5°C”, scrie The Guardian.
Soluția, așadar, este dată de o serie de factori interconectați. Vom putea folosi mașina mai puțin, de exemplu, atunci când avem la dispoziție un sistem de transport public adecvat, sau când viabilitatea ne va permite să ne deplasăm mai mult pe jos sau cu bicicleta, aceasta este cea mai ecologică opțiune dintre toate, dacă o putem lua în considerare fără teama de a ajunge sub niște roți.
În mod paradoxal, cu intervenții potrivite, folosirea unor moduri de transport „alternative” s-ar putea dovedi mult mai sigură, mult mai convenabilă și mai rapidă decât mașinile.
În cele din urmă, sensul este de a reduce utilizarea transportului privat motorizat doar atunci când este cu adevărat nevoie de acest lucru (și în acest caz, „dacă într-adevăr trebuie să folosiți o mașină, una electrică este cea mai bună alegere pentru mediu”, scrie SEE).
În realitate, vom putea defini mașina electrică ca o revoluție, chiar dacă în mod clar nu poate fi niciodată 100% ecologică, când, totuși, va putea într-adevăr să aibă un impact cât mai puțin posibil, de la producție până la punerea în circulație, asupra mediului înconjurător.
Și nu este doar modul în care obținem electricitate. Mai sunt cel puțin câteva puncte critice de lucrat, cum ar fi scăderea dimensiunii bateriilor, maximizarea reciclării, majoritatea materialelor care compun mașina trebuie recuperate, și creșterea duratei de viață a mașinilor.
Conform calculelor SEE, dacă o mașină electrică parcurge „doar” 70.000 de kilometri și apoi este casată, performanța sa generală de mediu nu pare la fel de bună în comparație cu mașinile convenționale, în principal „din cauza energiei suplimentare utilizate pentru producerea lor, mai mare decât cea cerută pentru un automobil convențional”.
Dacă kilometrajul se dublează însă, „comparația este clar în favoarea mașinilor electrice”.
Există încă o problemă uriașă: litiul
Aproape jumătate din valoarea unui vehicul electric provine din baterie. O cifră pe care companiile o cunosc, evident, până la punctul în care Thomas Schmall, șeful tehnologiei Volkswagen, a declarat că:
„concurența pe piața vehiculelor electrice se va juca tocmai pe costurile bateriilor”.
De ce este o „cutie” atât de mică, cel puțin în comparație cu dimensiunea întregii mașini, atât de crucială?
Conform celor specificate de Agenția de Mediu, particularitatea motoarelor electrice, pe lângă faptul că nu produc direct emisii de poluanți atmosferici precum oxizi de azot și particule, altele decât cele provenite din frânele și uzura anvelopelor, este aceea că acestea sunt mai eficiente decât motoarele cu ardere (deci mai multă energie încărcată în baterie este folosită pentru propulsarea mașinii).
Cu alte cuvinte, se irosește mai puțină energie, mai ales când conduceți în oraș. Acest lucru este posibil deoarece bateria acționează ca un fel de rezervor în care se stochează energia necesară pentru deplasarea mașinii.
Practic, chiar dacă împingerea de mișcare vine de la motor, performanța acestuia este direct influențată de baterie și de capacitățile sale.
În comparație cu cele tradiționale, bateriile reîncărcabile cu litiu, un metal ușor cunoscut pentru conductivitatea ridicată și capacitatea sa de a stoca energia, se încarcă mai repede, durează mai mult și au o densitate de energie mai mare (și din acest motiv sunt utilizate pe scară largă în vehiculele electrice).
Este de la sine înțeles că, dacă piața auto se proiectează spre energie electrică, iar acest lucru se va întâmpla în etape forțate în design-urile europene, în condițiile în care interzicerea vânzării de mașini noi cu motoare cu ardere va intra în vigoare din 2035, cererea globală de litiu, nu este surprinzător numit „aur alb”, va exploda.
În septembrie 2020, însăși Comisia Europeană a inclus litiul, pentru prima dată, în lista „materialelor critice”, definite ca atare datorită valorii sale economice ridicate și a riscului ridicat de achiziție.
Potrivit Națiunilor Unite, valoarea pieței globale a bateriilor litiu-ion va fi aproape de 60 de miliarde de dolari până anul viitor (numai în Europa, cererea de litiu ar putea crește de 18 ori în următorii zece ani, depășind oferta).
Atât de mult încât în diverse părți ale lumii, cei mai bogați în litiu, inclusiv Australia, Statele Unite, China, Serbia, Tibet și faimosul „Triunghi de litiu”, zonă între Chile, Argentina și Bolivia, care deține mai mult de jumătate din rezervele lumii, preocuparea cu privire la impacturile sociale, ambientale și geopolitice, pe care le-ar putea aduce cu sine căutarea frenetică a metalului, crește pe zi ce trece.
Iar Europa ar putea provoca mai întâi ea aceste impacturi, având în vedere că în prezent este total dependentă de resursele străine.
Extragerea litiului în mod evident, prin evaporare din apa sărată (ape subterane, lacuri sărate) sau din roci, este o activitate dăunătoare pentru mediu și pentru oameni, din mai multe motive.
„Producerea” litiului necesită multă apă, circa 1,8 milioane de litri de apă pe tonă de litiu, în timp ce majoritatea regiunilor implicate se confruntă deja cu perioade lungi de secetă, poluează solul și apele subterane, cu emisii de dioxid de carbon care variază de la 5 la 15 tone pentru fiecare tonă de litiu extrasă, și adesea încalcă locurile și drepturile comunităților indigene și rurale, așa cum se întâmplă în Chile și Argentina. Privațiuni care alimentează conflicte sociale interne și externe.
Adevărul este la mijloc
Discuția despre mașinile electrice, pentru a fi constructivă, trebuie plasată într-o perspectivă a economiei circulare, care se bazează pe reutilizarea, regenerarea și reciclarea componentelor.
De fapt, acestea conțin cantități mari de metale și alte materii prime critice, „a căror prelucrare poate presupune consumul de multă energie și a căror producție poate dezvolta uneori substanțe toxice”, după cum subliniază AEE.
„Dacă putem lua o componentă întreagă, cum ar fi o baterie, și o putem folosi într-o aplicație diferită, aceasta poate reduce semnificativ impactul general asupra mediului”.
Așa cum se întâmplă prin extragerea litiului conținut într-un motor vechi.
În schimb, astăzi în Europa doar 5% din bateriile litiu-ion sunt reciclate, mai ales pentru că recuperarea metalului este încă prea costisitoare (paradoxal, este mai bine să-l extragi de la zero).
Cert este că, așa cum s-a repetat de mai multe ori în rândurile anterioare, mașina electrică poate face parte din soluție, dar nu singura.
Mai degrabă, comportamentele virtuoase și alegerile care depind direct de om fac diferența. Cum să optezi pentru a te mișca cât mai mult posibil cu bicicleta.
Acestea din urmă, printre altele, sunt foarte eficiente și din punct de vedere al spațiului: se pot parca până la 15 biciclete în spațiul ocupat de o singură mașină, iar „chiar și pistele de biciclete necesită mai puțin spațiu decât drumurile sau autostrăzile”.
O scrie direct Comisia Europeană, care însă nu pare să ia decizii majore în această privință, preferând tocmai să se concentreze pe trecerea la mașina electrică, în care se află evident interesele economice majore ale companiilor.
„Dacă este nevoie de mai puțin spațiu, cantitatea de teren pe care o folosește este mai mică, la fel ca și rata de poluare a solului și a apei”.
Atât de mult încât în fiecare an, bicicliștii din UE fac posibilă evitarea producerii a peste 16 milioane de tone de CO2, adică emisiile totale anuale ale unei țări la fel de mare ca și Croația, gândiți-vă doar că, conducând 10 km pe zi cu mașina până la muncă într-un an produce 680 kg de CO2.
Pe scurt, nu este suficient să cumperi o mașină electrică dacă cetățenii nu sunt educați să se comporte și să gândească într-un anumit fel.
Și, la fel, nu este suficient să invităm oamenii să se miște mai mult pe jos sau cu bicicleta: trebuie să poată face acest lucru și să se simtă în siguranță.
Adevărul este la mijloc, nu este nevoie să dai vina. Trebuie să acționezi.
Sursa: lindependente.online
Adaugă comentariu