Președintele BCE oficializează creșterea dobânzilor cu 0,25 puncte care ajunge la 3,75% și anunță că creșterile nu s-au terminat.
Apoi invadează domeniul politicic: opriți măsurile decise de guverne pentru a contracara criza energetică.
Încep să apară și în Europa temeri din cauza crizei bancare americane care s-ar putea agrava. Noul colaps pe piață în SUA este PacWest.
Douăzeci și cinci de puncte de bază. O creștere așteptată. Într-adevăr, decizia Consiliului Guvernatorilor BCE anunțată ieri aduce ratele cheie ale dobânzilor din zona euro la 3,75%, cea mai mare valoare din octombrie 2007.
Aceasta este urmată de o primă creștere de 50 de puncte de bază în iulie de acum un an, două creșteri cu 75 de puncte de bază în septembrie și octombrie și alte 3 creșteri (în decembrie, februarie și martie) cu 50 de puncte de bază.
Rata operațiunilor marginale crește la 4%, cea a depozitelor parcate de băncile comerciale la aceeași instituție se ridică la 3,25%.
Înăsprirea monetară încetinește, dar deocamdată nu se va opri. Christine Lagarde, la conferința de presă, a precizat că:
„la ședință au fost păreri diferite, totuși suntem de acord că nu ne oprim cu majorarea ratelor și că mai este mult de parcurs. Munca de echilibru a dus la o opinie aproape unanimă”.
„Deciziile viitoare” ale Consiliului Guvernatorilor, explicase declarația oficială publicată la finalul ședinței, „vor asigura că ratele de politică monetară vor fi aduse la niveluri suficient de restrictive pentru a obține o revenire la timp a inflației la obiectivul pe termen mediu cu 2% și se va menține la acele niveluri atât timp cât este necesar”.
Cea anunțată ieri apare așadar ca o soluție de compromis între diferitele figuri ale consiliului, având în vedere că, după cum a recunoscut Lagarde, unii guvernatori în timpul discuțiilor au făcut presiuni pentru o creștere cu jumătate de punct procentual.
Pentru a satisface dorințele acestora, consiliul de administrație a mai anunțat că din iulie „se așteaptă” ca reinvestițiile titlurilor de valoare aflate la scadență achiziționate în cursul relaxării cantitative (programul APP) să fie oprite.
Până în iunie, acestea vor fi egale cu 15 miliarde pe lună. Se declanșează așadar o înăsprire cantitativă totală (adică lichiditatea în circulație este redusă cu scopul de a reduce creșterea economică) estimată la 25 de miliarde pe lună. Un ritm care ar aduce acel portofoliu la zero în 12-15 ani.
Mai sunt creșteri de făcut, a spus președintele BCE, fără a preciza totuși care va fi rata terminală.
„Vom afla când vom ajunge acolo, atunci când vom constata că măsurile luate până acum au efectul dorit asupra așteptărilor inflaționiste”.
Pentru că „întârzierile și puterea transmiterii către economia reală rămân incerte”, a subliniat Lagarde asigurând că în viitor fiecare decizie va continua să fie luată cu o abordare „întâlnire după întâlnire”, bazată pe datele primite.
Între timp, conducerea de top din Frankfurt caută o scuză sau cel puțin să împartă povara unei alte creșteri a ratelor.
Ieri, Eurotower a transmis astfel un apel guvernelor, care, „în mod concertat”, trebuie să abroge măsurile de sprijin decise pentru contracararea crizei energetice, pentru a le împiedica să alimenteze presiunea asupra inflației pe termen mediu!
Un astfel de scenariu ar necesita atunci un „răspuns mai puternic” din partea politicii monetare.
„Politicile fiscale ar trebui să fie orientate spre a face economia noastră mai productivă și a reduce treptat datoria publică ridicată”, a adăugat Lagarde, precum și cele care vizează „îmbunătățirea capacității de aprovizionare a zonei euro, în special în sectorul energetic, pot contribui la reducerea presiunii asupra prețurilor pe termen mediu”.
În acest sens, „salutăm publicarea propunerilor legislative ale Comisiei Europene pentru reforma cadrului de guvernanță economică al Uniunii Europene, care ar trebui încheiate în scurt timp”.
Apoi, o notă despre politica monetară se mișcă în Statele Unite.
„Nu depindem de Fed”, BCE „își poate continua măsurile chiar dacă își iau o pauză”.
În ceea ce privește turbulențele bancare, care deocamdată vizează în principal Statele Unite, Lagarde a reiterat că sectorul european s-a dovedit a fi solid și a spus că este încrezătoare în viitoarea scadență a fondurilor împrumutate de la bănci prin licitațiile Tltro.
„Nu există surprize la licitații. Am oferit opțiunea de a anticipa rambursările pentru a evita efectul de bulgăre de zăpadă care ar fi avut loc în iunie cu rambursări de peste un trilion.
În schimb, cu rambursări anticipate am scăzut la 477 de miliarde. Băncile s-au pregătit devreme pentru acest termen limită și există multă lichiditate.
În orice caz, nu m-ar surprinde dacă unele instrumente existente precum acordarea integrală a cererilor ar fi folosite din nou. Dacă s-ar întâmpla ceva, am arătat că știm să fim creativi”.
Potrivit vicepreședintelui Luis de Guindos, „dacă ne uităm la caracteristicile băncilor americane care au intrat în dificultate, ele împărtășesc niște factori:
- sunt de dimensiuni medii,
- regionale,
- sunt oarecum vulnerabile la crize.
Cred că acest model nu este comparabil cu cel al băncilor europene, rezistent datorită nivelului capitalului, lichidității, calității activelor lichide”.
Să sperăm. Între timp, ieri, directorul Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, la Forumul Economic de la Bruxelles a confirmat că, conform previziunilor FMI, inflația în Europa nu va reveni la ținta de 2% „până în 2025” și a reiterat că redresarea în 2024 va fi „modestă”.
Deloc surprinzător, cel mai recent raport al FMI din aprilie a fost intitulat: „O recuperare accidentată”.
Următoarea întâlnire de la Frankfurt este programată pentru 15 iunie. Analiștii se așteaptă la o altă creștere de 25 de puncte de bază, cu posibilitatea ca o nouă creștere de aceeași sumă să rămână deschisă la întâlnirea din 27 iulie.
BURSELE SCAD. PROBLEMA BĂNCILOR AMERICANE CÂNTĂREȘTE DESTUL DE GREU!
Impactul asupra Burselor de Valori a după majorarea dobânzilor de către BCE a fost limitat!
În Italia indicele Ftse Mib a scăzut cu 0,61%, în linie cu celelalte piețe europene. Frankfurt a pierdut 0,51%, Parisul 0,85% în timp ce Londra a pierdut 1,1%.
Totuși, spread-ul dintre BTP-urile italiene și bundurile lor germane a încheiat ziua în creștere, urcând la 192 de puncte, după ce s-a deschis ieri dimineață la 187.
Randamentul obligațiunilor de stat italiene rămâne peste 4%, la 4,116%.
În sălile de tranzacționare, creșterea cu 25 de puncte de bază a fost „scenariul cu cea mai mare probabilitate, mai ales după publicarea în urmă cu câteva zile a sondajului privind starea de sănătate a pieței de credit din Zona Euro”.
Brokerii vorbesc de o soluție de „compromis” între cazurile de ”șoimi și porumbei”, lăsând în continuare deschisă decizia privind expirarea Tltro-ului la sfârșitul lunii.
Potrivit HSBC, BCE a spus că „inflația ar trebui să rămână prea mare pentru o perioadă prea lungă și nu a furnizat nicio indicație explicită privind politica monetară, în afară de a reitera importanța unei abordări bazate pe date”.
In orice caz, Faptul că banca centrală europeană a declarat că se va asigura că „ratele de politică vor fi readuse la niveluri suficient de restrictive sugerează că traiectoria de majorare a ratelor nu s-a încheiat încă.
Acest lucru este în concordanță cu estimarea noastră că va exista o altă creștere a ratei de 25 de puncte de bază luna viitoare, riscul ca creșterile să continue în iulie.
Între timp, însă, un an de majorări ale ratei dobânzii a redus valoarea deținerii de obligațiuni din portofoliile băncilor din SUA și a adus la o cifră estimată a pierderilor nerealizate (teoretice, până la vânzarea obligațiunilor T) ale creditorilor, scrie agenția Bloomberg, de 1,84 trilioane de dolari, cu probleme conexe în sectorul imobiliar.
Aceste presiuni în scădere asupra prețurilor obligațiunilor sunt cele mai evidente în băncile mai mici, care au mai puține resurse pentru a se apăra.
În cele din urmă, investitorii americani evaluează cele mai recente date macroeconomice și își concentrează preocupările asupra plafonului datoriei.
Balanța comercială a SUA a înregistrat un deficit de 64,2 miliarde de dolari în martie, comparativ cu cifra din luna precedentă, revizuită la 70,6 miliarde de dolari, de la 70,5 miliarde de dolari.
Deficitul este mai bun decât se aștepta de către economiștii care se așteptau la un deficit de 70 de miliarde.
Dar cererile săptămânale de șomaj în întreaga țară (ajustate sezonier) au crescut cu 13.000, până la 242.000, iar numărul prestațiilor continue din 22 aprilie a scăzut cu 3.800, până la 1,805 milioane.
Este inutil să vă reamintesc că această măsură oficial nu a putut stopa în nici un fel inflația până în acest moment!
Acum rămâne ca fiecare dintre noi să-și pună întrebarea referitor la unde doresc să ajungă cu aceste măsuri inutile pentru scopul declarat?
Sursa: laverita.info
Adaugă comentariu