Christine Lagarde crește costul împrumuturilor la 4%, urmând ca în iulie să facă o creștere suplimentară.
Matteo Salvini din Italia declară: „Nu își dă seama de pagubele pe care le va produce”.
Politici economice divergente. Pe de o parte există Fed care a decis să întrerupă creșterea ratelor dobânzilor pentru a monitoriza impactul deciziilor anterioare asupra economiei, iar pe de altă parte BCE care, fără să se gândească de două ori, continuă să ridice ratele dobânzilor.
Banca Centrală Europeană a decis, de fapt, să majoreze cele trei rate ale dobânzii de referință ale BCE cu 25 de puncte de bază.
Astfel, ratele dobânzilor la operațiunile principale și marginale de refinanțare și la facilitatea de depozit vor fi majorate la 4%, 4,25% și, respectiv, 3,5%, începând cu 21 iunie.
Decizia de ieri a BCE se bazează pe perspectiva inflației subiacente:
„Inflația a scăzut, dar ar trebui să rămână prea ridicată pentru o perioadă prea lungă de timp. Consiliul guvernatorilor este hotărât să asigure revenirea în timp util a inflației la obiectivul de 2% pe termen mediu”, a explicat președintele BCE, Christine Lagarde, la conferința de presă de la Frankfurt.
Cu toate acestea, prognozele Consiliului Guvernatorilor estimează că inflația nu va atinge ținta de 2% înainte de 2025, în condițiile în care se prognozează o medie pentru acest an care ar trebui să fie în jur de 5,4%, 3% în 2024 și doar în 2025 la 2,2%.
Tendințe care nu diferă prea mult de cele prevăzute de Fed, care însă, spre deosebire de Banca Centrală Europeană, a decis să oprească temporar politica de majorare a ratei, tot pentru a da ușurare sistemului bancar din SUA, care nu se confruntă cu vremuri strălucite dar și pentru economia SUA în general.
Decizie care, printre altele, fusese deja așteptată în mare măsură de piețe, după indicația Fed, de luna trecută, în care a declarat că ar putea evalua o posibilă pauză a ciclului de creștere, având în vedere presiunile recente din sistemul bancar!
Ipoteza neconsiderată în schimb de BCE care, în ciuda previziunilor de creștere revizuite în scădere pentru anul acesta și viitorul (0,9% în 2023 și 1,5% în 2024) își continuă politica monetară restrictivă, cu accent pe inflație.
„Deciziile viitoare ale Consiliului guvernatorilor vor asigura că ratele cheie ale dobânzilor sunt stabilite la niveluri suficient de restrictive pentru a obține o revenire în timp util a inflației la ținta de 2% pe termen mediu și sunt menținute la acele niveluri atâta timp cât este necesar”, a spus ea.
Lagarde subliniind, de asemenea, că „indicațiile ne spun că creșterile sunt posibile chiar și în iulie”.
Politica, cea a Băncii Centrale Europene, care stârnește destul de multe critici și din partea exponenților de seamă, precum guvernatorul Băncii Italiei, Ignazio Visco, care în ultimele sale discursuri publice i-a transmis lui Lagarde mesaje clare, declarând că politicile BCE, oricât de corecte, ar fi trebuit implementate mai treptat.
În același sens cu Visco, subsecretarul Ministerului Economiei și Finanțelor din Italia, Federico Freni, a declarat ieri că:
„motivele care stau la baza necesității de a readuce inflația la un nivel mai limitat trebuie să țină cont de impactul asupra familiilor și asupra afacerilor din termenii costurilor pentru credite ipotecare și împrumuturi. Este nevoie de echilibru și de o sensibilitate reînnoită pentru a evalua, pe baza datelor, dacă ”medicamentul” are efectele dorite”.
Criticile vin și din partea ABI, care în ultimul său raport a evidențiat efectele negative ale politicii BCE asupra tendinței creditelor bancare către gospodării și întreprinderi, care devin din ce în ce mai nesustenabile.
În aprilie, dobânzile la tranzacțiile de finanțare au înregistrat o rată medie la creditele totale de 3,99%, procent care a fost văzut ultima dată în 2012 și care cântărește inevitabil datoriile populației.
Potrivit Federației Bancare Autonome Italiene, în Italia există 6,8 milioane de gospodării îndatorate.
Dintre aceștia, trei milioane și jumătate au un credit ipotecar care ar putea suferi, potrivit simulărilor Facile.it, o creștere a ratei de aproape 275 de euro, față de începutul anului trecut (+60%).
O situație care s-ar putea înrăutăți și în condițiile în care cursa dobânzilor nu pare să fie încheiată, după cum a subliniat Lagarde.
Prin urmare, creșterea costului banilor va afecta gospodăriile și întreprinderile care, din decembrie 2021 până în martie 2023, potrivit ultimelor cercetări ale Federației Bancare Autonome Italiene, au înregistrat o scădere a soldului conturilor curente cu peste 61 de miliarde, mergând deci să erodeze capacitatea de producţie şi de cheltuieli.
Paolo Agnelli , președintele Confimi Industria din Italia, aruncă o lumină asupra companiilor, subliniind că:
„companiile trebuie să înlocuiască acum costul uluitor al banilor pentru costurile cu energia care tocmai s-au întors. Companiile noastre vor ieși în curând de pe piață”.
Criticile vin și din partea guvernului italian. Ministrul Infrastructurii și Transporturilor, Matteo Salvini, a atacat-o pe Lagarde întrebând BCE dacă realizează „că politica lor privind ratele dobânzii reduce inflația cu câteva zecimi de punct, dar dăunează familiilor și întreprinderilor”.
Deputatul Fi și coordonatorul național adjunct al partidului italian, Alessandro Cattaneo, a luat aceeași linie, exprimându-și îngrijorarea cu privire la înăsprirea monetară a BCE, care „pune familiile în mare dificultate cu creditele ipotecare și pe antreprenorii și întreprinderile mici și mari”.
Bursele Europene, la rândul lor, au reacţionat şi ele la mişcările Băncii Centrale Europene, înrăutăţindu-se după vestea majorării ratelor dobânzilor, apoi atenuând scăderile, dar confirmând totuşi că au fost slăbite.
------------------
Noi îl contrazicem pe Salvini, cu siguranță știu bine ce daune vor produce prin ridicarea continua a dobânzilor!
Când vă spuneam că nu inflația este ținta celor de la BCE, ci creditele ipotecare ale populației, care trebuie la un moment dat să nu mai dețină proprietăți! Apoi este tot mai evidentă încercarea distrugerii clasei de mijloc din Europa.
Este un atac direct la proprietatea privată, asupra populației care are de suferit, dar și asupra afacerilor mici și mijlocii care au automat costuri mai mari cu refinanțarea sau investițiile pe termen scurt și mediu, iar asta se va putea observa în prețul final al diferitelor produse!
Cine va plăti efectele acestor creșteri? În mare parte noi, consumatorii finali! Falimentul nostru este din ce în ce mai aproape!
Pentru noi aceasta nu este decât o politică falimentară și în nici un caz nu are nimic de a face cu inflația!
(Dacă ați apreciat acest articol, poate vă puteți gândi să faceți o donație pentru Cronica Diasporei. Spre deosebire de majoritatea altor site-uri web, noi nu primim finanțare, suntem 100% independenți și imparțiali. Editorii noștri sunt neplătiți și lucrează în întregime voluntar, la fel ca majoritatea colaboratorilor noștri, dar există costuri inevitabile asociate cu rularea unui site web. Depindem de cititorii noștri care ne vor ajuta, fie cu plăți regulate, fie cu plăți unice. Puteți dona aici DONEAZĂ. Mulțumim.
Dacă nu v-ați înscris deja la o alertă zilnică pe telefonul android sau prin e-mail la newsletter săptămânal pentru articole noi, vă rugăm să faceți acest lucru. Este comod și gratuit! Mulțumim.)
Autor: Daniel Oprican
Sursa: laverita.info
Adaugă comentariu