O treime din economia globală va fi lovită de recesiune în acest an. Așa spune directorul Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, avertizând și că lumea se va confrunta cu o perioadă mai dificilă în 2023 decât în ultimele 12 luni.
„Ne așteptăm ca o treime din economia globală să intre în recesiune”, a spus Georgieva într-un interviu acordat duminică rețelei americane de televiziune CBS, adăugând că „jumătate din Uniunea Europeană va fi în recesiune anul acesta”.
Acest lucru se datorează faptului că cele mai mari trei economii ale lumii, Statele Unite, China și Uniunea Europeană, se confruntă simultan cu o încetinire economică.
China, în special, și-a încetinit producția din cauza politicii „Zero Covid” și, ca verigă centrală în lanțurile globale de aprovizionare, creează un efect de domino care influențează performanța principalelor economii internaționale.
Mai puțin expuse recesiunii, în schimb, vor fi Statele Unite datorită „pieței lor puternice a muncii”, a susținut încă o dată șefa FMI.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană va plăti consecințele majore ale crizei, declanșate de o serie de factori internaționali, de la închiderile din cauza pandemiei, la criza energetică și la inflația principalelor bunuri de consum.
Într-adevăr, potrivit Capital Economics, cea mai mare organizație mondială în publicarea de informații economice independente:
„în timp ce recesiunea din Statele Unite ar trebui să fie de scurtă durată, zona euro va suferi un declin mai larg din cauza loviturii enorme aduse condițiilor sale de schimb, cauzat de războiul din Ucraina”.
Deja în 2022, în „World Economic Outlook”, FMI avertizase despre o potențială recesiune internațională, estimând o creștere economică globală pentru 2023 de 2,7%, față de 6% în 2021 și 3,2% în 2022.
Cu toate acestea, Georgieva a recunoscut recent că poate că va fi și mai puțin. Amintiți-vă că în 2021 a fost de 6% și că a scăzut la 3,2% anul acesta.
În lumea noastră, „caracterizată de șocuri din ce în ce mai dese și devastatoare, trebuie să ne ținem de mână, trebuie să lucrăm împreună”, a spus ea.
Șefa FMI a acordat o atenție deosebită situației economice de la Beijing:
„pentru următoarele două luni va fi greu pentru China, iar impactul asupra creșterii va fi negativ, precum și impactul asupra regiunii și asupra creșterii globale”, a explicat ea, citată de Financial Times.
Pentru prima dată în patruzeci de ani, din cauza măsurilor stricte de izolare a Covid-19, care au închis fabrici cheie și porturi importante din China, creșterea anuală a Chinei va fi sub creșterea globală, afectând activitățile economice globale mai degrabă decât să le împingă.
„Asta nu s-a mai întâmplat niciodată”, a comentat șeful celei mai mari instituții financiare din lume.
Remarcile sale sugerează că previziunile economice ale Fondului ar putea fi revizuite în continuare în jos și ar putea fi prezentate la Forumul Economic Mondial din această lună, unde Fondul prezintă adesea proiecții actualizate.
Situația economică din SUA pare să fie mai puțin gravă. Într-adevăr, FMI a susținut că SUA „pot evita o recesiune” datorită unei rate scăzute a șomajului.
Acesta din urmă este la 3,7%, iar analiştii băncii americane Morgan Stanley se așteaptă ca SUA să adauge încă 185.000 de locuri de muncă în acest an.
Nu toți economiștii, însă, împărtășesc aceleași previziuni pentru viitorul economic american: unii experți chestionați de Financial Times, de fapt, se așteaptă ca șomajul să crească la 5,5% în acest an, iar 85% dintre economiștii intervievați prognozează o recesiune în 2023.
Georgieva, ea însăși a explicat că situația pozitivă de pe piața muncii din SUA ar putea fi „o jumătate de binecuvântare, pentru că dacă piața muncii este foarte puternică, Fed ar putea fi nevoită să mențină mai mult timp ratele dobânzilor pentru ca aceasta să reducă inflația”.
Cu toate acestea, cu cea mai gravă criză va trebui să se confrunte națiunile europene, puternic lovite de întreruperea comerțului cu Moscova: aceasta din urmă, de fapt, înainte de începerea conflictului din Ucraina, care a fost urmat de sancțiunile relative, a fost al cincilea partener comercial al UE, în timp ce este doar al treizecilea din Statele Unite.
Aceasta înseamnă că UE are o expunere comercială mult mai mare față de Rusia decât aliatul său american și că, în consecință, sancțiunile au avut efecte mult mai negative asupra națiunilor europene decât asupra Statelor Unite.
La aceasta se adaugă dependența energetică a Bătrânului Continent de sursele de energie ale Moscovei care a permis Washingtonului să exporte cantități mai mari de GNL (gaz natural lichefiat), pentru a compensa pierderea proviziilor Moscovei, reușind astfel să-și stimuleze economia.
În ceea ce privește piețele emergente, șeful FMI a explicat că situația aici este și mai sumbră, întrucât,
„deasupra tuturor problemelor, acestea sunt afectate de dobânzile mari și de aprecierea dolarului”.
Economia globală, așadar, se pregătește să facă față unei crize economice grave, care ar putea fi parțial atenuată de ceea ce Georgieva a definit drept „rezistența” Statelor Unite, care, datorită pieței puternice a muncii, „ar putea ajuta lumea să treacă peste un an foarte greu.
Sursa: lindependente.online
Alte surse:
https://www.imf.org/en/Publications/WEO/Issues/2022/10/11/world-economic-outlook-october-2022
Adaugă comentariu