Președintele Klaus Iohannis a făcut miercuri, primele declarații legate de scandalul referitor la lucrările pe care Ucraina le face sau le-a făcut deja pe Canalul Bâstroe.
Președintele României a precizat că:
„există o preocupare legitimă pentru Deltă dar nu trebuie să amestecăm îngrijorarea și măsurile concrete cu diverse abordări politice de moment”.
A mai spus că „o serie de politicieni” români „s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo”.
„Pe acel canal se draghează de ani de zile, este folosit pentru navigare. Evident că aceste chestiuni sunt limitate de înțelegeri internaționale.
Pentru a ști ce se întâmplă e nevoie să vorbim cu ucrainenii doar că acest lucru nu prea s-a întâmplat. La noi o serie de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo. Cred că au simțit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spațiul public.
Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de experți și cu Ministerul Transporturilor, cu Ministerul Mediului și cu cel al Afacerilor Externe.
Aceste discuții nu au avut loc dar ai noștri inflamați și hotărâți fac afirmații care nu au încă un fundament.
Ucrainenii spun că draghează pentru întreținere și cred că e legitim să se verifice împreună cu ei. Până la urmă e teritoriu ucrainean.
Politicienii noștri înainte să țină discursuri inflamate să lase experții să vadă ce este acolo.
Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certați , au nevoie de sprijin.
Nu vreau absolut deloc să se tolereze lucrări care pun în dificultate biodiversitatea Deltei dar nici nu e bine să ne ambalăm fără știm despre ce este vorba.
Eu cred că multe declarații sunt neproductive și nepotrivite. Invit pe toți cei preocupați să aștepte până se întâlnesc experții și discută. E abordarea cea mai corectă și abordarea care ne duce la rezultate.
Și ucrainenii fac lucrări probabil că vor ceva, porturile lor sunt blocate de ruși și vor să iasă undeva cu marfa lor, și noi avem pretenții ca Delta să fie protejată.
Calea pentru asta este ca de obicei calea diplomatică și pentru experți. Ei au anunțat oficial din octombrie că vor să facă lucrări de întreținere, și noi le-am dat un acord provizoriu, și această chestiune a fost comunicată și Comisiei Europene.
Cei care au încercat să facă o problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nu cred că preocuparea pentru Deltă este preocuparea 1 pentru ei”, a declarat Iohannis.
Această discuție despre adâncirea Canalului Bâstroe, căreia țara noastră i se opune și despre care autoritățile ucrainene spun că este „doar pentru întreținere”, a luat amploare după ce Ministerul Infrastructurii din Ucraina a afirmat, într-o postare pe Twitter, că:
„adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării”.
În același timp, Premierul Ciucă a spus că vor fi făcute verificări și dacă situația o va impune, cazul Bâstroe va ajunge în atenția Comisiei Europene pentru soluționare.
Oficialii români din Ministerul afacerilor Externe au solicitat, la discuția cu ambasadorul Ucrainei la București, stoparea imediată a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație.
Mai mult, oficialii români au evidențiat în cadrul discuției faptul că nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene.
În plus, MAE a reamintit că, „în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depășesc caracterul de lucrări de mentenanță/întreținere), acestea să înceteze. Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop.”
În acest cadru, MAE a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul „canalului de navigație Bâstroe”, precum și evaluarea caracterului acestora.
Dorim să amintim și faptul că MAE a transmis și pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în anul 2022, Comisiei Europene, că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T, întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație inițiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului.
Sunt neadevărate informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului „canal de navigație Bâstroe.”
Premierul României, Nicolae Ciucă a mai precizat:
„Orice excedere va fi clarificată între autoritățile din România și Ucraina și va fi sesizată Comisia Europeană”.
În baza discuțiilor instituționale dintre Kiev și București, lucrările pe Canalul Bâstroe au fost de întreținere și nu de adâncire a șenalului navigabil.
„Punem la dispoziție Canalul Sulina pentru asigurarea șenalului navigabil”, a spus premierul.
După cum vedem, România a fost mereu dispusă să ajute și a propus soluții punând la dispoziție canalul Sulina pentru navele ucrainene, dar se pare că acest lucru nu a fost suficient pentru vecinii noștri, care au decis să facă ce doresc și să nu respecte tratatele internaționale și poziția firească a României!
Adăugăm o postare a autorităților din Ucraina pentru informarea Președintelui Iohannis, se vede că îi lipsesc niște date:
Sursa: gandul.ro
Adaugă comentariu