Ceea ce era de așteptat pentru sezonul gripal 2022-2023 se întâmplă: în ultimele săptămâni, cazurile de boli respiratorii au crescut peste tot și Covid-19 pare să fi fost înlocuit de gripă, RSV, scarlatina, adenovirusuri și alți agenți patogeni.
Dar de ce sunt cei mai mici cei mai afectați?
Problema a fost ridicată de Societatea Italiană de Pediatrie, care în comunicatul de presă din 11 ianuarie 2023, precizează că în multe dintre realitățile țării, pediatria este pusă la încercare din cauza boom-ului infecțiilor respiratorii la copii:
„în special a bronșiolitei de la virusul respirator sincitial (VRS), care afectează în special copiii sub un an”, insistând asupra necesității consolidării terapiei intensive pediatrice (TIP, puține și slab distribuite) și solicitând intervenția imediată a guvernului în această problemă.
„Situația este dificilă, dar sistemul rezistă, deși cu eforturi mari”, spune Giuseppe Banderali, Vicepreședinte al SIP și Director de Neonatologie și Pediatrie la Spitalul San Paolo din Milano.
„Am înregistrat o creștere semnificativă a acceselor la Departamentul Urgențe comparativ cu ultimii doi ani! Din noiembrie paturile au fost mereu pline, 60% ocupate de copii cu infecţii respiratorii, dintre care 20-25% sunt bronşiolite cu VSR”.
Giovanni Corsello, directorul Departamentului de Maternitate și al Spitalului de Copii din Palermo și-a exprimat și el opinia despre această problemă:
„Înregistrăm o creștere a vizitelor la urgențe pentru infecții respiratorii cu 300% mai mare decât în ultimii doi ani, cu 80% (paturi) din locuri ocupate de copii cu bronsiolita RSV.
Două condiții fac asistența deosebit de împovărătoare:
- pe de o parte, vârsta copiilor cu bronșiolită VSR, în special nou-născuții și sugarii;
- și, pe de altă parte, cazurile de „co-infecții” cauzate de mai mulți agenți patogeni care afectează simultan același organism.
Acestea sunt condiții, care necesită adesea spitalizare, în cazurile cele mai grave în terapie intensivă și un efort organizatoric considerabil”.
Răspunsul de la The Lancet
Impactul pe care l-au avut măsurile de izolare pentru Covid-19 este acum cunoscut: după doi ani de circulație virală scăzută din cauza măsurilor masive de prevenire, simțim efectele unei susceptibilități mai mari la unele infecții.
Subiectul în cauză a fost tratat în 22 octombrie anul trecut de The Lancet în studiul “Respiratory syncytial virus: paying the immunity debt with interest” (Virusul sincițial respirator: plata datoriei imunitare cu dobândă).
Lucrarea analizează cazul Noii Zeelande, ridicând unele preocupări cu privire la potențialele epidemii de RSV la copii, mai grave decât cele din anii precedenți:
„Datorită așa-numitei datorii imune, termen propus pentru a descrie deficitul de imunitate protectoare care derivă din perioade de expunere scăzută la un anumit agent patogen, lăsând o proporție mai mare a populației susceptibilă la boli.”
Noua Zeelandă, de fapt, după o relaxare parțială (pentru a permite călătoriile fără carantină cu Australia) a politicii stricte de închidere a frontierei în aprilie 2021, a înregistrat o creștere rapidă a cazurilor de bronșiolită și a spitalizărilor.
La vârf (săptămâna 28, 2021), numărul de supraveghere a RSV a fost de peste cinci ori mai mare decât media vârfului înregistrat între 2015 și 2019.
Trebuie menționat că „deși au existat mai multe boli, severitatea nu a fost mai mare decât în anii precedenți".
Cu toate acestea, oamenii de știință și-au exprimat însă unele îngrijorări care vizează mai ales țările din emisfera nordică, aflate acum bine în cea de-a treia iarnă de la începutul pandemiei de Covid.19, deoarece presiunile care decurg din epidemiile de RSV în aceste state ar putea să fie mai mare decât nu s-a văzut în Noua Zeelandă.
Într-adevăr, dacă arhipelagul este în mare parte liber de COVID-19 și gripă (1 spitalizare pentru COVID-19 la copii între 0 și 4 ani și nici un izolat gripal pozitiv în nici o grupă de vârstă), nu același lucru se poate spune despre statele emisferei nordice.
Din acest motiv, oamenii de știință au concluzionat:
„Acum este necesară planificarea măsurilor preventive. Vor fi necesare măsuri de control al infecțiilor, cum ar fi păstrarea sugarilor și a copiilor cu simptome respiratorii acasă, iar spitalele ar trebui să se pregătească pentru mai multe spitalizări decât sugerează datele istorice”.
Tocmai această „datorie imunitară”, așadar, stârnește îngrijorarea savanților cu privire la RSV, pentru care imunitatea temporară se obține prin expunerea la virus și anticorpii materni, transferați nou-născuților care alăptează, scad rapid.
Sursa: lindependente.online
Alte surse:
https://sip.it/wp-content/uploads/2023/01/cs-vrs.pdf
https://www.thelancet.com/action/showPdf?pii=S2352-4642%2821%2900333-3
https://www.esr.cri.nz/assets/SHIVERS/Reports/Virology-Weekly-report_2021_28.pdf
Adaugă comentariu